Coțofana (Pica pica)

Coțofana (Pica pica) este o specie de păsări din familia Corvidae. Este răspândită în Eurasia, Africa de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. În mitologia germană, coțofana era solul zeilor, sau era considerată zeița morții „Hel”, iar în alte culturi europene fiind considerată pasărea care este solul ce aduce nenoroc. Din cauza faptului că fură mai ales lucrurile care lucesc era temută, fiind considerată în evul mediu pasărea vrăjitoarelor sau a celor certați cu legea. În Asia, în contrast cu Europa, era considerată aducătoare de noroc și amerindienii o considerau un duh, prieten al oamenilor.

Descriere

Culorile de bază ale penajului sunt alb cu negru, dar predomină culoarea neagră albăstruie cu luciu metalic, fiind albe numai o parte a aripilor, flancurilor și abdomenului. Nu prezintă un dimorfism sexual, masculii neputând fi distinși de femele, dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. Coțofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm și o lățime cu aripile deschise de 90 cm. Pasărea face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. Glasul pătrunzător al coțofanei este inconfundabil, prin el pasărea dând alarma, amenințând rivalii sau atrăgând femela în timpul perioadei de împerechere.

Răspândire

Coțofana se poate întâlni în regiunile de șes, ca și în zonele de munte până la altitudini de 2.500 m. Subspeciile P. p. asirensis , P. p. bottanensis, P. p. hemileucoptera fac exepție de la această regulă, astfel P. p. bottanensis poate trăi la altitudinea de 4.000 m deasupra n.m. ajungând în căutare de hrană până la înălțimi de 5500 m. Păsările din această specie pot trăi în locuri diferite, de exemplu pășuni, tufișuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. De asemenea preferă apropierea apelor; pot trăi și în regiuni de smârcuri sau în stufăriș, mai rar în păduri. Preferă locurile deschise luminoase, ca parcuri, grădini sau terenuri agricole.

Hrănire

Coțofana se hrănește și cu hrană vegetală, dar mai ales animală, hrana constând din insecte, larve, viermi, păianjeni, melci, ectoparaziții de pe vaci și oi. Pasărea consumă cadavre de vertebrate, mamifere mici, șoareci, amfibii, șopârle, și pui de pasăre sau fură ouăle din cuiburi. Hrana vegetală este compusă din fructe, semințe sau ciuperci. Mai ales toamna depozitează hrana în locuri ascunse, de obicei în pământ.

Mod de viață

Păsările încep să fie active înainte de răsăritul soarelui, și încetează activitatea înainte de apusul soarelui. Ele trăiesc în timpul reproducției în perechi, iar în afara perioadei de împerecheri trăiesc în grupuri. Iarna aceste grupuri pot alcătui stoluri cu până la câteva sute de păsări.

Perioade de vânatoare
Sezonul de vânătoare pentru coțofană este în perioada 1 iunie – 31 martie.

GALERIE FOTO

Surse: www.agvps.ro, www.wikipedia.com
Surse foto: www.agvps.ro, www.wikipedia.com